Obiceiuri si simboluri de Paste

Incepand cu traditii care si-au pierdut, in timp, semnificatia pascala (cum ar fi “stropitul fetelor”), pana la cea mai raspandita dintre imaginile sale, crucea rastignirii, Pastele este insotit de o multime de obiceiuri si simboluri. Pentru ca am amintit deja doua dintre acestea, sa incepem prin a spune ca “stropitul fetelor” este un obicei adoptat de ardeleni de la vecinii maghiari: tinerele sunt stropite, indoua zi de Pasti, cu apa de colonie. In Polonia, Ucraina si Germania, fetele se stropesc cu apa, crezandu-se ca zapada topita le face mai frumoase si le aduce noroc. De fapt, conform credintei religioase, obiceiul a fost adoptat in amintirea faptului ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea Invierii. Crucea a fost, mai intai un simbol al rastignirii, devenind insa simbolul oficial al crestinismului.

OUALE ROSII
Ouale simbolizeaza mormantul purtator de viata al Mantuitorului, care s-a deschis la Invierea sa din morti. De aceea, cand sparg ouale, prin ciocnire, crestinii isi spun “Hristos a inviat!” si “Adevarat a inviat!”. Culoarea rosie simbolizeaza sangele lui Iisus, care a curs de pe cruce, colorand ouale aduse intr-un cos de Maica Domnului, pentru a-i imbuna pe soldatii care il pazeau pe Hristos. O alta legenda prin care se incearca o explicatie despre culoarea oualor aminteste despre neincrederea cu care vestea Invierii lui Iisus a fost primita de unii. Se spune ca o precupeata care vindea oua in piata ar fi zis: “Voi crede ca a inviat cand ouale astea se vor rosi”. Si chiar asa s-a si intamplat... Ciocnitul oualor se face “cap” la “cap” si “dos” la “dos”, existand credinta ca aceia care ciocnesc se vor intalni pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt are voie sa i-l ia. Daca acesta refuza, se spune ca va manca acel ou, pe lumea cealalta, stricat si uns cu pacura.

PASCA
O singura data pe an, de Sfintele Pasti, gospodinele crestine fac un fel de cozonacel din aluat dospit, umplut cu branza de vaci, stafide si smantana: pasca. Aceasta are o forma rotunda, deoarece se crede ca scutecele pruncului Iisus au fost rotunde. Avand pe centru o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In acele localitati in care inca se mai pastreaza obiceiurile si mai exista cuptoare zidite, gospodinele respecta un ritual stravechi inainte de a pune pasca la copt: fac semnul crucii cu lopata pe peretii cuptorului si spun “Cruce-n casa / Cruce-n piatra / Dumnezeu cu noi la masa / Maica Precista pe fereastra”. Si despre originea pascai exista o legenda, care spune ca, in timp ce mergea sa predice impreuna cu apostolii sai, Iisus a fost gazduit de un om foarte primitor. A doua zi, la plecare, omul le-a pus tuturor in traista, fara stirea cuiva, paine pentru drum. Dupa ce au plecat, apostolii l-au intrebat pe Iisus cind va fi Pastele, iar Mantuitorul le-a raspuns: “atunci cand veti gasi paine in traistele voastre goale”.

LUMANAREA DE INVIERE
In noaptea de Inviere, toti crestinii merg la biserica. Fiecare credincios poarta in mana o lumanare, pe care o va aprinde din Lumina adusa de preot de pe masa Sfantului Altar. Aceasta luminare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Dumnezeu impotriva pacatului. Multi pastreaza restul de lumanare ramasa nearsa dupa slujba Invierii si o aprind in cursul anului, daca au un mare necaz in familie. La sfarsitul slujbei, preotul imparte tuturor credinciosilor sfintele pasti, adica paine sfintita, stropita cu vin si cu agheasma.

MIELUL
Dupa traditie, in familiile crestine, in zilele de Pasti, carnea de miel nu trebuie sa lipseasca de pe masa. Mielul jertfit il simbolizeaza chiar pe Mantuitorul nostru, Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.